Îți dorești să îi oferi copilului tău un pachețel cât mai sănătos, dar și pe care să îl consume cu plăcere, așa că te gândești că un iaurt cu fructe gata preparat, o sticlă cu un suc fresh sau un un pachet cu cereale pline de arome reprezintă alegeri benefice sau un compromis acceptabil. Dacă, însă, vei acorda mai multă atenție conținutului de zahăr pe care astfel de produse îl au consemnat pe etichetă, s-ar putea să îți reevaluezi părerea și să îți dai seama că locul lor nu este într-un pachețel pentru școală ci, cel mult, ar trebui să aibă statutul de răsfăț ocazional. Iată câteva informații despre zahărul ”ascuns” în diferite alimente destinate copiilor.

Este omniprezent, înșelător, creează dependenta și este responsabil de foarte multe afecțiuni de sănătate cu care se confrunta copiii noștri: rezistenta la insulina, diabet și obezitate, sindrom metabolic, afecțiuni auto-imune, boli neurologice, carii dentare și probleme legate de inima.

Copiii mănâncă intre 300g și 500 g de zaharuri/zi și până la 10 kg într-un an. În 12 ani de școală, ajung să consume minim o TONĂ de zaharuri în toate formele.

Rezultatul? 25% dintre adolescenți sunt obezi și peste 50% dintre elevi sunt supraponderali. Conform estimărilor, în 2050 vom avea peste 600 de milioane de diabetici la nivel global.

Vestea și mai proasta? 60% din populația globului a primit moștenire predispoziția genetică pentru îngrășare (rezistența la insulina). Rezistența la insulina este precursor pentru diabet, iar excesul de grăsime poate fi primul semnal că aceasta afecțiune s-a instalat și poate genera probleme serioase de sănătate.

Ce putem face ca părinți, pentru a ne ajută copiii să trăiască sănătos și să nu facă parte din aceste statistici?

1. Schimbam percepția pe care o avem despre zahar și înțelegem că zahărul nu este mâncare. După rafinare, zaharul rămâne cu un singur element (carbonul) din cele peste 50 pe care le conțin trestia sau sfecla. Corpul nu are nevoie (din punct de vedere fiziologic) de zahar rafinat pentru a putea funcționă optim (contrar miturilor din popor).

2. Înlocuim cerealele pentru mic dejun cu opțiuni mai sănătoase: brioșe cu oua și legume sau budinci cu fructe de pădure. De peste jumătate de secol se forțează prin campanii agresive de marketing conceptul de ‘cereale pentru mic dejun’.

În ce se traduc de fapt aceste cereale? 80g de carbohidrați la 100g de produs înseamnă 80g de glucoză în sânge adică 20 de lingurițe de glucoză (din cele 3-4 recomandate de OMS). Glicemia crește alarmant, pancreasul pompează insulină și acele lingurițe de glucoză sunt convertite de ficat în grăsime rapid. Concluzia este că un bol de cereale aduce de 40x mai multa glucoza în sânge.

Pâinea (complet diferita de pâinea consumata de străbunii noștri) are zero minerale, zero vitamine, zero proteine și zero grăsimi sănătoase dar conține, lectine, chimicale, aditivi, potențiatori de gust, zahar și conservanți.

Fâina este 75% amidon care se transformă și el în glucoză. 100 de grame de pâine înseamnă 75 de grame de glucoză în sânge (nu este nicio diferență între pâine integrală, neagră, cu semințe sau cu maia).

3. Înlocuim fresh-urile (din comerț sau stoarse acasă) cu fructe întregi(preferabil de pădure). Conținutul de zaharuri din fresh-uri este 10g la 100 ml (o combinație de glucoză și fructoză). Fresh-ul din portocale poate conține un nivel mai ridicat de zaharuri decât standardul din industria băuturilor răcoritoare.

Corpul uman nu poate diferenția glucoza și fructoza „sănătoasă” de glucoza și fructoza „chimică” din zahăr deci nu face diferență intre moleculele de fructoza și glucoza. Ficatul transformă fructoza în grăsime.

În plus, creșterea rapidă a nivelului de glucoză din sânge produce glicarea proteinelor circulante și a hemoglobinei (HbA1C), ducând la producție crescută de trigliceride și particule LDL mici și dense.

Fresh-urile favorizează apariția cariilor, steatozei hepatice și a diabetului. Același val de glucoză din sânge îngreunează acțiunea sistemului imunitar. Dacă vă doriți o imunitate puternică pentru copii limitați consumul de fresh-uri și fructe dulci.

4. Înlocuim complet produsele procesate (iaurturi cu fructe, dulciuri, biscuiți, napolitane, pâine, etc) cu alimente integrale, preparate în casa (mierea, siropul de agave sau arțar sunt aproape identice din punct de vedere chimic și conțin proporții variabile de fructoză). Un iaurt cu fructe are în medie 3% fructe și 10 lingurițe de zahăr.

Fructoza din miere, zahăr, fructoza pură, siropul concentrat de fructoză din porumb, siropul de agave și siropul de arțar creează în egală măsură același impact metabolic (mierea de ex, vine cu 40% fructoză, apoi în proporții variabile: glucoză, sucroză, maltoză și 12% apă).

În timp consumul constant de fructoza crește rezistența la insulină care este precursor pentru diabet și favorizează îngrășarea, care duce la obezitate și mai departe la tensiune și grăsime viscerală.

5. Înțelegem că zaharul creează dependenta și modificări importante la nivelul creierului, la fel că alcoolul sau drogurile, reducând capacitatea de gândire și concentrare a copiilor.
Zaharul trece imediat în sânge și prin metabolizarea să, glandele pancreatice sunt intens stimulate, producția de insulina creste și oboseala se instalează. Consumul de zahar produce și o stare de sațietate, cu efect imediat asupra apetitului și poftei de mâncare.